Agenţi economici consumatori agricoli– consumatorii care utilizează energia electrică în scopul creşterii plantelor şi animalelor, al întreţinerii terenurilor şi adăposturilor destinate acestor activităţi.
Agenţi economici consumatori industriali – consumatorii care utilizează energia electrică în activităţi ce presupun procese de extragere din natură a unor obiecte ale muncii care există şi se reproduc independent de intervenţia omului, procese de prelucrare a produselor extrase din natură, a produselor agricole şi ale exploatării forestiere, stufului şi pescuitului, precum şi procese de restabilire a parametrilor tehnici şi calitativi iniţiali ai produselor industriale.
Agenţi economici consumatori temporari – consumatorii care utilizează energia electrică pe o perioadă limitată, în scopul construirii, reparării, amenajării unor obiective, precum şi pentru organizarea unor activităţi recreative delimitate în timp.
Agenţi economici consumatori terţiari – consumatorii din administraţia publică, învăţământ, activităţi de apărare naţională, sănătate şi asistenţa socială, alte activităţi colective sociale şi personale, activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale.
Agenţi economici servicii publice – consumatorii de tip industrial care utilizează energia electrică pentru activităţi de transport în comun, alimentare cu apă, gaze, energie termică, telecomunicaţii, iluminat public etc., al căror consum este continuu dependent de factori externi.
Autoritate competentă (ANRE) – autoritatea naţională de reglementare în domeniul energiei.
Aviz tehnic de racordare – aviz scris valabil numai pentru un anumit amplasament, care se emite de catre operatorul de retea la cererea unui consumator, asupra posibilitatilor si conditiilor de racordare la reteaua electrica, in vederea satisfacerii cerintelor consumatorului, prevazute la solicitarea avizului.
Cale de alimentare– totalitatea instalaţiilor înseriate între punctul de racordare la reţeaua distribuitorului/furnizorului şi punctul de delimitare dintre distribuitor/furnizor şi consumator.
Calitate a energiei electrice– totalitatea caracteristicilor energiei electrice referitoare la frecvenţa tensiunii, amplitudinea şi variaţia tensiunii, goluri de tensiune, nesimetria tensiunii pe cele trei faze, flicker, armonici şi interarmonici, supratensiuni temporare şi tranzitorii.
Calitate comercială a furnizării – însuşire asociată relaţiilor care se stabilesc între un furnizor şi clienţii săi în legătură cu pachetul de servicii aferent furnizării.
Client – consumator care are contract de furnizare încheiat cu furnizorul sau care solicită furnizorului încheierea unui contract de furnizare.
Compensaţie – sumă de bani pe care furnizorul o plăteşte consumatorului în cazul în care nivelul garantat al unui indicator de performanţă nu este atins.
Consumator agent economic – consumator persoana fizica autorizata sau persoana juridica, care cumpara energia electrica in scopul realizarii de activitati industriale, comerciale sau agricole.
Consumator atipic – consumatorul al cărui consum de energie electrică poate fi asimilat consumului casnic, locul de consum respectiv având însă un alt specific de consum decât cel casnic.
Consumator captiv – consumatorul care, din considerente tehnice, economice sau de reglementare, nu poate încheia un contract pe piata conucrentiala de energie electrica.
Consumator casnic – consumator care utilizează energie electrică în exclusivitate în scopuri casnice (pentru iluminat artificial în interiorul şi exteriorul locuinţei, precum şi pentru funcţionarea receptoarelor electrocasnice din propria locuinţă). Receptoarele electrocasnice cuprind totalitatea bunurilor de larg consum destinate uzului propriu şi care sunt alimentate cu energie electrică la tensiunea de 230/400 V.
Consumator de energie electrică – persoană fizică sau juridică care cumpără energie electrică pentru consumul propriu şi, eventual pentru un subconsumator racordat în condiţiile legii la instalaţiile sale.
Consumator eligibil – consumatorul care are dreptul să îşi aleagă furnizorul şi să contracteze direct cu acesta energia electrică necesară, având acces la reţelele de transport şi/sau de distribuţie.
Consumator întreruptibil – consumator care, la solicitarea furnizorului, îşi diminuează puterea absorbită sau acceptă deconectarea, contra unei compensaţii/reduceri tarifare stabilite de comun acord cu furnizorul.
Consumator industrial şi similar – consumatorul care foloseste energia electrică, în principal, în domeniul extragerii de materii prime, fabricării unor materiale sau prelucrării materiilor prime, a materialelor sau a unor produse agricole în mijloace de producţie sau bunuri de consum. Prin asimilare, şantierele de construcţii, staţiile de pompare, inclusiv cele pentru irigaţii, unitaţile de transporturi feroviare, rutiere, navale si aeriene şi altele asemenea se consideră consumatori industriali.
Consumator prestator de servicii publice – consumator de energie electrică care asigură servicii de interes public (alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate şi pluviale, salubrizarea localităţilor, alimentarea cu energie termica produsa centralizat, alimentarea cu gaze naturale, iluminatul public, transportul public local).
Consumator tertiar – consumatorul de energie electrica din domeniile invatamant,sanatate, asistenta sociala, administratie publica, arta si cultura, culte, sport.
Consumator vulnerabil – consumator casnic care din motive de sănătate, vârstă sau de altă natură (de exemplu pensionari cu probleme deosebite, persoane cu deficienţe fizice sau mentale, suferinzi de o boală cronică sau a căror viaţă depinde de aparate alimentate electric, persoane cu dificultăţi severe de vedere sau auz) beneficiază de anumite facilităţi în asigurarea serviciului de furnizare a energiei electrice stabilite de autorităţile statului abilitate în acest scop prin legislaţia în vigoare.
Consumatori foarte mari – consumatori cu puterea aprobată mai mare de 1 MVA.
Consumatori mari – consumatori cu puterea aprobată cuprinsă între 100 kVA şi 1 MVA inclusiv.
Consumatori mici – consumatori cu puterea aprobată mai mica sau egala cu 100 kVA.
Continuitate în alimentarea cu energie electrică – caracteristică a alimentării cu energie electrică ce se referă la durata şi frecvenţa întreruperilor în livrarea energiei electrice.
Contract-cadru de furnizare a energiei electrice – contract reglementat de furnizare a energiei electrice, ale carui clauze minimale obligatorii sunt stabilite de catre autoritatea competenta.
Contract de furnizare – document elaborat de comun acord intre părţile contractante, care stabileşte condiţiile pentru relaţiile comerciale dintre furnizorul de energie electrică şi consumator, respectând contractul cadru de furnizare.
Convenţie de consum – document semnat între furnizor şi consumator, în cazul în care citirile grupurilor de măsurare se fac la intervale mai mari decât perioadele de facturare, prin care părţile acceptă facturarea lunară corespunzător unor cantităţi de energie estimate de comun acord, cu regularizarea plăţilor după fiecare citire.
Convenţie de exploatare – act juridic, încheiat între operatorul de reţea şi un consumator, prin care se precizează aspecte legate de delimitarea instalaţiilor, realizarea conducerii operative prin dispecer, condiţii de exploatare şi întreţinere reciprocă a instalaţiilor, reglajul protecţiilor, executarea manevrelor, intervenţii în caz de incidente etc.
Data intrării în vigoare a contractului– data menţionată în contract de la care acesta îşi produce efectele.
Data semnării contractului – data la care se întruneşte acordul de voinţă al părţilor privind încheierea contractului, acord exprimat prin semnarea acestuia de către părţile contractante.
Etichetarea energiei electrice – totalitatea acţiunilor desfăşurate de către un furnizor de energie electrică în vederea informării clienţilor săi existenţi sau potenţiali, în mod transparent, asupra contribuţiei fiecărei surse de energie primară la producerea energiei electrice furnizate, precum şi a impactului asupra mediului înconjurător, în conformitate cu procedurile aprobate de autoritatea competentă.
Factor de putere utilizat la facturarea energiei electrice– raportul dintre energia electrică activă şi energia electrică aparentă tranzitate printr-un punct de măsurare într-un anumit interval de timp.
Furnizor actual– furnizorul care prestează serviciul de furnizare a energiei electrice până la data finalizării procesului de schimbare a furnizorului, dată de la care începe derularea unui nou contract.
Furnizor de ultimă opţiune (FUI) – furnizor desemnat de autoritatea competentă pentru a presta serviciul universal într-o zonă geografică determinată.
Furnizor nou – furnizorul care va presta serviciul de furnizare a energiei electrice pentru consumator, pe baza unui nou contract de furnizare a cărui derulare începe de la data finalizării procesului de schimbare a furnizorului, dată menţionată în contract.
Grup de măsurare a energiei electrice – ansamblu format din transformatoarele de măsurare şi contorul de energie electrică precum şi toate elementele intermediare care constituie circuitele de măsurare ale energiei electrice, inclusiv elementele de securizare.
Indicator de performanţă– expresia cantitativă a gradului în care este satisfăcută o anumită necesitate a consumatorului referitoare la calitatea serviciului de furnizare a energiei electrice;
Indicator de performanţă garantat– indicator de performanţă pentru care reglementările impun un nivel, care trebuie să fie respectat pentru fiecare caz în parte.
Indicator de performanţă general – indicator de performanţă care se referă la o componentă a calităţii serviciului de furnizare, ca valoare generală, la nivelul tuturor clienţilor sau al unei anumite categorii a acestora.
Indicator statistic – mărime care cuprinde o informaţie cantitativă referitoare la o anumită componentă a activităţii furnizorului, fără să constituie un criteriu de evaluare a calităţii serviciului prestat.
Instalaţie de alimentare (branşament la joasă tensiune şi racord la medie şi inaltă tensiune) – instalaţia electrică prin care se face legătura dintre reţeaua furnizorului, în punctul de racordare şi instalaţia consumatorului, în punctul de delimitare.
Instalaţie de utilizare – ansamblul instalaţiilor electrice aparţinând consumatorului, situate în aval de punctul de delimitare.
Interval alunecator – interval bază de timp, care permite contorului baleierea intervalului de măsurare setat (orice număr întreg de minute între 1 si 60), în vederea înregistrării puterii medii absorbite de un consumator în perioada de referinţă programată.
Interval de citire – interval de timp între două citiri consecutive ale indicaţiilor grupului de măsurare pentru determinarea consumului de energie electrică corespunzător acelui interval.
Interval de decontare – intervalul de timp pentru care se realizează în piaţa angro de energie electrică balanţa de energie şi se stabilesc cantităţile de energie tranzacţionate de participanţii la piaţă. De regulă intervalul de decontare este ora.
Interval fix – interval de 15 minute care începe la oră fixă, la o oră şi 15 minute, la o oră şi 30 minute sau la o oră şi 45 minute, în care se înregistrează puterea medie absorbită de consumator.
Întrerupere în alimentarea cu energie electrică – situaţia în care tensiunea efectivă în punctul de delimitare devine mai mică decât 1% din tensiunea nominală a reţelei în punctul respectiv.
Loc de consum – incinta sau zona în care se consumă, printr-o singură instalaţie de utilizare, energia electrică furnizată prin una sau mai multe instalaţii de racordare. Un consumator poate avea mai multe locuri de consum, după caz, în incinte sau în zone diferite sau în aceeaşi incintă sau zonă.
Mari consumatori– consumatorii industriali şi similari cu puteri contractate mai mari de 100kW, pe loc de consum.
Mărimi de facturare (energie activă, energie reactivă, putere activă, abonament)– parametri ai consumului de energie electrică, care se determină în funcţie de datele citite pe echipamentele de măsurare, de tipul de tarif, de cantităţile contractate, de caracteristici ale locului de consum şi de particularităţi ale perioadei de facturare şi cărora li se aplică preţurile prevăzute de tarif , în condiţiile de calcul specificate de prezenta procedură.
Mici consumatori – consumatorii industriali şi similari cu puteri contractate de 100kW sau mai mici, pe loc de consum.
Normativ de deconectari manuale (normativ DM)– document emis de operatorii de retea, care cuprinde consumatorii grupati pe transe de deconectare si puterile deconectate si se aplica in situatii exceptionale aparute in functionarea SEN, situatii care necesita reducerea consumului de energie electrica pe zone de retea sau la nivelul SEN.
Normativ de limitări – document emis de operatorii de reţea care cuprinde consumatorii grupaţi pe tranşe de limitare şi valorile reducerilor de puteri ale acestor consumatori şi se aplică în cazul penuriei nationale de combustibil sau în alte situaţii excepţionale caracterizate prin deficite de putere/ energie electrică în SEN.
Oferta standard– oferta de preţ şi calitate pe care o asigură un furnizor de ultimă opţiune.
Operator de distribuţie (OD)– persoana juridică, titulară a unei licenţe de distribuţie, care deţine, exploatează, întreţine modernizează si dezvoltă o reţea electrica de distribuţie (similar, distribuitor).
Operator de reţea (OR) – operatorul de transport şi de sistem sau, după caz, operatorul de distribuţie sau persoana juridică ce exploatează reţeaua electrică de interes public la care sunt racordate instalaţiile electrice ale locului de consum pentru care consumatorul solicită schimbarea furnizorului.
Operator de transport şi de sistem (OTS) – persoana juridică titulară de licenţă pentru transportul energiei electrice şi servicii de sistem.
Ore de gol de sarcină ale SEN – ore ale zilei în care se realizează, pe ansamblul SEN, cele mai mici valori ale consumului de energie electrică.
Ore de vârf de sarcină ale SEN – orele de dimineaţă şi seară aprobate, când se realizează vârfuri de consum de energie electrică, în SEN.
Ore normale ale SEN – orele zilei situate în afara orelor de vârf de sarcină şi de gol de sarcină, ale SEN.
Parte responsabilă cu echilibrarea (PRE)– titular de licenţă care a fost înregistrat de operatorul de transport şi de sistem ca parte responsabilă cu echilibrarea, conform prevederilor codului comercial al pieţei angro de energie electrică în vigoare.
Penalitate– procent din valoarea facturii cu care se majorează suma iniţială ca urmare a întârzierii la plată peste un anumit termen prevăzut în contractul de furnizare energie electrică, în condiţiile legii.
Perioadă de facturare – intervalul de timp prevazut in contractul de furnizare pentru care se determină cantitatea de energie electrică şi puterile furnizate, valorile respective fiind cuprinse într-o factură.
Piaţa agro de energie electrică – cadru organizat în care energia electrică este achiziţionată de furnizori de la producători sau de la alţi furnizori, în vederea revânzării.
Piaţa cu amănuntul de energie electrică – cadru organizat în care energia electrică este cumpărată de consumatori de la furnizori în vederea consumului şi eventual a revânzării către subconsumatori.
Preţ – valoare, diferenţiată pe tipuri de tarife si niveluri de tensiune, pentru unitatea de măsură a cantităţii de energie electrică activă şi reactivă, a puterii active contractate şi/sau măsurate şi a abonamentului, reglementată de autoritatea competentă în domeniu, pentru energia electrică livrată consumatorilor captivi.
Preţ mediu de revenire – preţul mediu obţinut în urma aplicării unui tarif sau a unui pachet de tarife.
Preţ zilnic pentru putere – preţul rezultat prin împărţirea preţului anual pentru putere la numărul de zile din anul calendaristic respectiv.
Profil de consum – algoritm pentru repartizarea orară, pe baza unui model matematic, a consumului de energie electrică înregistrat lunar prin punctele de măsurare la care, conform reglementărilor, nu este obligatorie montarea unui contor cu înregistrare orară a consumului. Profilele de consum se stabilesc de operatorul de distribuţie cu aprobarea anre şi pot fi diferenţiate pe tipuri de consumatori. Profilele de consum pentru un anumit tip de consumatori sunt unice pe teritoriul operatorului de distribuţie respectiv.
Punct de delimitare – loc în care instalaţiile utilizatorului se delimitează ca proprietate de instalaţiile operatorului de reţea.
Punct de măsurare a energiei electrice – locul de racordare a transformatoarelor de măsurare sau la care sunt conectate aparatura şi ansamblul instalaţiilor care servesc la măsurarea puterii şi energiei electrice tranzacţionate.
Putere aprobată – valoare maximă a puterii active/ aparente pe care utilizatorul o poate simultan absorbi sau evacua prin instalaţia de racordare la reţeaua electrică pentru care se emite avizul tehnic de racordare. Valoarea se consemnează în avizul tehnic de racordare şi este puterea luată în considerare la dimensionarea instalaţiei de racordare a utilizatorului respectiv şi la rezervarea de capacitate în reţeaua electrică.
Putere în restul orelor – cea mai mare putere medie cu durata de înregistrare pe 15 minute consecutiv absorbită de consumator in afara orelor de vârf ale SEN, pentru un loc de consum.
Putere la orele de vârf ale SEN – cea mai mare putere medie cu durata de înregistrare pe 15 minute consecutiv absorbită de consumator la orele de vârf ale SEN, pentru un loc de consum.
Putere maximă contractată – cea mai mare putere medie cu înregistrare la interval de 15 minute consecutive, prevăzută în contractul de furnizare a energiei electrice, pe care consumatorul are dreptul să o absoarbă in perioada de consum, pentru un loc de consum sau cale de alimentare, după caz.
Putere medie – raport între energia electrica contractată/ absorbită într-un anumit interval de timp şi durata respectivului interval.
Putere minima tehnologică – cea mai mică putere necesară unui consumator pentru menţinerea în funcţiune, in condiţii de siguranţă, numai a acelor echipamente şi instalaţii impuse de procesul tehnologic, pentru a evita pierderi de producţie prin deteriorare.
Putere minimă de avarie – puterea strict necesară consumatorului pentru menţinerea in funcţiune a agregatelor care condiţionează securitatea instalaţiilor şi a personalului.
Receptoare electrocasnice– totalitatea receptoarelor electrice de larg consum, destinate uzului consumatorilor casnici (nu sunt destinate realizării de activităţi industriale sau agricole) şi care sunt alimentate cu energie electrică la tensiunea de 230 sau 400V.
Regim de limitare– situaţie in care este necesară reducerea puterii electrice absorbite de consumatori cu asigurarea puterii minime tehnologice, în vederea menţinerii în limite normale a parametrilor de funcţionare a SEN.
Regularizare a plăţilor – determinarea sumelor de bani de plătit/ restituit pentru energia electrică consumată pe o anumită perioadă, ţinând cont de consumul real rezultat din citirile contoarelor şi de plăţile anterioare.
Schimbarea furnizorului– acţiunea prin care, pe parcursul derulării unui contract, consumatorul decide, prin opţiune liber exprimată, să înceteze raportul contractual cu furnizorul actual şi să încheie contract de furnizare cu un alt furnizor.
Serviciu universal– activitate desfăşurată de furnizorii de ultima opţiune, în condiţiile liberalizării totale a pieţei de energie electrică, prin care se realizează garantarea dreptului consumatorilor de a fi alimentaţi cu energie electrică la un nivel de calitate stabilit de autoritatea competentă.
Sfert de oră alunecător – interval de 15 minute, care începe la fiecare minut din oră.
Sistem de facturare in pauşal – metoda de stabilire a consumului de energie electrică în funcţie de puterea instalată şi de numărul orelor de utilizare, pe tipuri de receptoare electrice.
Sistem de măsurare a energiei electrice – ansamblu de echipamente prin care se asigură activitatea de măsurare a energiei electrice format din: grupurile de măsurare, sistemul de gestionare a valorilor măsurate şi, dacă este cazul, sistemul de teletransmisie.
Sistemul electroenergetic national (SEN) – sistemul electroenergetic situat pe teritoriul national. SEN constituie infrastructura de baza utilizata in comun de participantii la piata de energie electrica.
Situaţie de avarie in SEN – situaţie in care, datorita avarierii unor instalaţii şi agregate energetice sau întreruperii intempestive a importului de energie electrică, nu se mai pot menţine parametrii principali în limitele normale de funcţionare a SEN.
Staţie de primire – prima staţie situată pe amplasamentul sau în vecinătatea amplasamentului unui consumator, care poate fi staţie electrică de transformare sau de conexiuni, post de transformare sau tablou de distribuţie şi care îndeplineşte simultan urmatoarele conditii: se află pe traseul reţelelor electrice de legatură dintre distribuitor/furnizor şi consumator; prin intermediul său se realizează nemijlocit alimentarea cu energie electrică a consumatorului; tensiunea primară sau tensiunea secundară a staţiei este egală cu cea mai mare tensiune din instalaţia de utilizare a consumatorului.Subconsumator – persoană fizică sau juridică ale cărei instalaţii electrice de utilizare sunt racordate în aval de punctul de măsurare al consumatorului.Sursă de intervenţie – sursă de energie electrică de rezervă, aparţinând consumatorului, care în cazul întreruperii furnizării energiei electrice din SEN asigură alimentarea neîntreruptă sau realimentarea unui grup restrâns de receptoare, în scopul opririi în siguranţă a activităţii şi/ sau evitării unor efecte economice şi sociale deosebite (explozii, incendii, distrugeri de utilaje, accidente cu victime umane, poluarea mediului etc.).Sursă proprie de energie electrică – instalaţie pentru producerea de energie electrică aparţinând consumatorului.
Tarif– ansamblu de preţuri (denumite componente ale tarifului), structurate pe niveluri de tensiune si tipuri de consumatori, care, prin aplicare la un set de mărimi de facturare, determină formula de facturare.
Tarif pentru energia electrică livrată consumatorilor captivi– sistem de preţuri (componente ale tarifului) structurate pe niveluri de tensiune, tipuri de consumatori, comportament energetic, reglementate de autoritatea competentă.
Tarifarea energiei electrice – activitatea de stabilire a tipului de tarif şi de calcul al mărimilor de facturare, în vederea emiterii facturii de energie electrică.
Valoare măsurată– cantitatea de energie electrică măsurată de contor sau considerată ca fiind măsurată.
Valoare măsurată aprobată – valoarea măsurată confirmată de participanţii la tranzacţie, conform prevederilor codului comercial al pieţei angro de energie electrică.
Zone orare de vârf – intervale de timp orare caracterizate prin vârfuri de consum la nivelul SEN stabilite de autoritatea competentă.
